Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului, provine dintr-o familie de intelectuali, fiind fratele mai mic al poetului Simion Ghimpu şi al deţinutului politic din perioada sovietică – Gheorghe Ghimpu. A luptat pentru cauza românească şi este unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova. A fost unul din fruntaşii Frontului Popular din Moldova, deputat în parlament, preşedinte de partid, preşedinte al Consiliului municipal Chişinău, iar la ora actuală ocupă funcţiile de spicher şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova. Este primul om politic din R. Moldova, aflat în cel mai înalt post, care şi-a declarat franc identitatea românească.

Odată ajunşi la locul de baştină a lui Mihai Ghimpu, satul Coloniţa din preajma Chişinăului, întrezărim o casă albă în desişul verde al copacilor şi al viei, împrejmuită de un gard verde. O femeie vopseşte poarta, iar în ogradă doi muncitori lucrează la sistemul de canalizare. „De când i-a decedat mama în anul 2003, tatăl a murit mai înainte, în 1980, nu locuieşte nimeni aici”, spune Cristea Negură. „Cel mai des vine soţul Valentinei (sora lui Mihai Ghimpu şi mama lui Dorin Chirtoacă), care urmăreşte cum decurg lucrările de reparaţie”, spune femeia din curte. „Cred că va veni degrabă şi Mihai Ghimpu, căci strugurii îl aşteaptă ca să fie culeşi”, continuă femeia şi îşi vede mai departe de lucru.

Tatăl spicherului a fost învăţător la primare

Preşedintele Parlamentului provine dintr-o familie de intelectuali, spun vecinii spicherului. S-a născut pe 19 noiembrie 1951, în familia lui Tudor Ghimpu şi a Irinei (a lui Haralambie Ursu) Ghimpu, una din cele mai cunoscute din sat. „Din cei peste trei mii de locuitori ai Coloniţei, circa 100 de persoane poartă numele Ghimpu, majoritatea fiind rude”, spune Claudia Oleacu, secretar la primăria din Coloniţa. Este mezinul familiei, părinţii mai având trei băieţi (Visarion, Gheorghe, Simion) şi o fată (Valentina).
„Tatăl lui Mihai Ghimpu, badea Fedea (cum i se spunea în sat), a fost învăţător de clasele primare”, spune mătuşa Caterina, consăteancă. „Dar nu a fost mult timp învăţător, căci nu avea studii pedagogice, doar şapte clase terminate la români, din acest motiv a fost dat afară şi a lucrat restul vieţii în colhoz”, spune Zinaida Ghimpu, o fostă colegă de clasă cu Mihai Ghimpu.

Mamei îi plăcea să compună poezii

„Irina lui Haralambie Ursu a lucrat şi ea toată viaţa în colhoz”, susţine Fima Ciubotaru, vecină a spicherului. „Era o persoană vorbăreaţă, îi plăcea să compună poezii, iar când a îmbătrânit şi nu se mai putea deplasa, făcea glume pe seama ei: „De la prag şi până-n poartă/ Asta-i toată plimbarea noastră”, spune Fima Ciubotaru. „Îmi pare rău că nu am scris aceste poezii într-un carnet căci erau interesante”, conchide femeia. Sătenii îşi mai aduc aminte de mama lui Mihăiţă (aşa îl alintă soţia, diminutiv preluat apoi de toate rudele) ca de o femeie liniştită, dar severă cu copiii. „A reuşit să îi dea pe toţi cei cinci copii la studii, iar acum aceştia sunt aşezaţi pe la casele lor”, subliniază Zinaida Ghimpu.

„Măi Ghimpule, ce înghimpi aşa?”

La şcoală Mihai Ghimpu a fost un elev năzbâtios. „A fost un copil normal, ca ceilalţi, făcea şotii, se fugărea după fete, le trăgea de cosiţe, dar era şi activ, nu a fost primul în clasă, dar nici la coadă”, susţine Olga Ţoiu, profesoară de istorie la Liceul „Gheorghe Ghimpu” (ce poartă numele fratelui disident antisovietic al preşedintelui RM) din Coloniţa. Alta este opinia Anei Motânga, profesoară de limba şi literatura română, care susţine că nu era deloc fruntea clasei. „Eu îmi aduc aminte de alţi copii, care au participat la olimpiade şi au luat locuri premiante, Mihai Ghimpu nu excela la învăţătură şi nici nu se implica în manifestările organizate în şcoală”, spune Ana Motângă.

Foştii colegi şi prieteni ai spicherului amintesc faptul că era un băiat zglobiu. Parascovia Capsamun, colegă de clasă cu Mihai Ghimpu, spune că era un copil stăruitor, zburdalnic, năzbâtios. „Noi îl tachinam „Ghimposul” sau îi spuneam: „Măi Ghimpule, ce înghimpi aşa?”, îşi aminteşte doamna Capsamun.

„Îmi doream să fiu medic, ca să-mi lecuiesc mama bolnavă”

Mihai Ghimpu visa în copilărie să devină medic ca să-şi lecuiască mama mereu bolnavă. După şcoala din localitate a urmat studiile la Şcoala nr. 1 din Chişinău (în prezent, Liceul „Gheorghe Asachi” - n. r.). Dar, la finisarea liceului, s-au schimbat priorităţile, de astă dată intenţiona să se facă actor. „Fratele m-a convins să dau în altă parte, pentru că actoria nu are o piaţă mare unde să mă dezvolt”, spune Mihai Ghimpu într-un interviu.

„Cum se obişnuia pe timpul Uniunii Sovietice, băieţii erau luaţi la armată, nici Ghimposul nostru nu a scăpat de aceasta”, susţine Ion Ghimp, prieten din copilărie. Potrivit lui, în anul 1972, după ce şi-a încheiat serviciul militar, Mihăiţă s-a angajat ca lucrător simplu la Uzina de Frigidere din Chişinău. Devine student al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Drept în 1974. „Până în 1980, a fost la USM, la secţia frecvenţă redusă şi lucra ca depanator gaze la o uzină din Chişinău”, îşi aminteşte Ion Ghimp.

După finisarea studiilor, s-a angajat în calitate de jurist la mai multe companii, în paralel lucra ca asesor popular (ajutor al judecătorului –  n.r.). „Tot în acea perioadă, în baza dispoziţiei Comisiei Executive, acesta a fost şi judecător, pentru perioadele de timp care era solicitat”, spune Ion Timofei, judecător la Judecătoria sectorului Râşcani. „Ce îmi aduc eu aminte de Mihai Ghimpu este că e un om ce preţuieşte dreptatea, lua în mod obiectiv toate deciziile, atunci când era judecător”, continuă Timofei.

A luptat pentru cauza românească din 1981

În politică a început a se implica din anul 1981, când, după cum  mărturiseşte chiar domnia sa într-un interviu, a început lupta pentru cauza românească. A participat, împreună cu fratele mai mare, Gheorghe Ghimpu, la Mişcarea de Renaştere Naţională de la sfârşitul anilor '80. „A fost printre cei care au iniţiat Mişcarea Democratică, a votat actul de independenţă şi a pus bazele Frontului Popular din Moldova (FPM)”, îşi aminteşte fostul coleg de formaţiune, Valeriu Matei. „Am remarcat fermitatea şi hotărârea lui cât priveşte valorile democratice şi naţionale şi cred că alegerea lui în funcţia de spicher este de bun augur pentru mersul de mai departe atât al Coaliţiei pentru Integrare Europeană, cât şi al societăţii din Republica Moldova”, susţine Matei.

Fratele lui Mihai Ghimpu, Gheorghe, a fost o persoană care, în plin comunism, a luptat deschis împotriva regimului totalitar sovietic şi a suferit, fiind deţinut între 1972 şi 1978 în lagărele de concentrare din Siberia pentru convingerile sale politice, a arborat primul tricolor pe clădirea parlamentului, astăzi clădirea preşedinţiei, iar la 13 noiembrie 2000 a decedat în urma unui accident, circumstanţele căruia au rămas neelucidate.

Un alt frate al spicherului care s-a făcut remarcat este poetul Simion Ghimpu. În fiecare an, pe data de 1 septembrie, în şcolile din republică se desfăşoară careuri în cadrul cărora se difuzează cântecul interpretat de Ion Suruceanu „Iubiţi învăţători”, versurile fiind semnate de Simion Ghimpu. Acesta mai este autorul cunoscutelor şlagăre „Numai tu”, „Ce rost are?”, „Amor, amor”, „Lacrimă”, „Casa noastră”, iar de curând a lansat romanul „Pe muchie de cuţit”.

În anul 1990, ca reprezentant al FPM, Ghimpu a fost ales în Parlament, pentru ca în 1993 acesta să părăsească formaţiunea. La alegerile parlamentare din 1994, Mihai Ghimpu accede în Parlament pe listele Blocului Ţăranilor şi Intelectualilor. Din 1997, Mihai Ghimpu a condus Partidul Reformelor, formaţiune creată în 1993 de Anatol Şalaru, actual deputat liberal.

Ghimpul pariază cu Ghimp

Ca lider al Partidului Reformei, Mihai Ghimpu a participat la alegerile din 1998. În campania electorală din anul respectiv, în timpul unei întruniri cu alegătorii din satul Ruseştii Noi, raionul Ialoveni, Ghimpu a pariat cu un locuitor din sat, Ioachim Ghimp, că Partidul Comuniştilor nu va accede în parlament. „Pariez cu mata la un butoi cu vin, de la mama, care are cotă şi face în fiecare an cabernet, un vin foarte bun, că PCRM nu va fi în următorul legislativ”, a spus Mihai Ghimpu, în cadrul întrunirii respective. „Pariul a fost câştigat de către Mihai Ghimpu, iar el nu a cerut de la mine nimic”, spune Ioachim Ghimp.

În acel an, Partidul Reformelor nu a trecut pragul electoral, iar în anul 2001 partidul nu a participat la alegeri, după cum a declarat însuşi preşedintele parlamentului, pentru a nu asigura voturi Partidului Comuniştilor. În anul 2005, formaţiunea îşi schimbă numele, devenind Partidul Liberal, iar la alegerile locale din 2007 îl înaintează pentru funcţia pe primar al capitalei pe nepotul său, Dorin Chirtoacă, care devine cel mai tânăr primar al Chişinăului şi din Europa. În urma rezultatelor obţinute de Partidul Liberal în cadrul alegerilor municipale, Mihai Ghimpu a fost ales preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău, funcţie exercitată până în 2008.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2009, Partidul Liberal se situează pe locul doi, urmat fiind de Partidul Liberal Democrat din Moldova şi Alianţa „Moldova Noastră”. În urma alegerile anticipate din vara anului curent, în care partidele democratice acumulează mai multe voturi decât Partidul Comuniştilor, Mihai Ghimpu devine preşedinte al Parlamentului R. Moldova şi exercită interimatul funcţiei de preşedinte al ţării, fiind ales cu votul a 53 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană. Contestată de către comunişti, validată de către Curtea Constituţională, alegerea lui Ghimpu ca spicher nu pare să fie totuşi o surpriză pentru analiştii politici. „Era şi normal ca la această funcţie să fie înaintat unul din cei patru lideri ai AIE”, susţine Petru Bogatu, analist politic.

A acordat ajutoare bisericii şi şcolii

Deşi au părerile împărţite, majoritatea locuitorilor din Coloniţa consideră că alegerea lui Ghimpu în funcţia de preşedinte al Parlamentului este pe merit şi că va face faţă noii provocări. Aceasta o demonstrează rezultatele obţinute în campaniile electorale. „Din cele 1.680 de persoane înscrise în listele electorale, de la alegerile din 29 iulie, 905 persoane au votat pentru Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu”, spune Claudia Oleacu, secretar în cadrul primăriei Coloniţa. În acelaşi timp, speră că îi va ajuta în continuare, aşa cum a făcut-o până acum. „A cumpărat o icoană pentru biserica din sat, a pus termopane la şcoală, a dat ajutor pentru ca să fie tras sistemul de canalizare la Ciocana (parte a satului)”, enumeră Fima Ciubotaru, locuitoare din Coloniţa. Angela Zaporojan, directorul Liceului „Gheorghe Ghimpu” din localitate, spune că de fiecare dată când a avut nevoie de ajutor acesta a venit din partea lui Mihai Ghimpu, nu ca persoană publică, ci ca simplu cetăţean. „A cumpărat lustre în sala de festivităţi, de fiecare dată când am avut nevoie ne-a ajutat financiar”, spune Angela Zaporojan, directoarea liceului.

„Sunt liberal, îmi place libertatea”

Alegerea lui Ghimpu în calitate de preşedinte al Parlamentului şi al ţării îi aduce şi unele inconveniente. Astfel, acesta „trebuie” să beneficieze de Mercedes-ul Serviciului pază de stat şi de gardă de corp. Noul preşedinte al Parlamentului s-a arătat surprins când, după prima şedinţă a Legislativului, s-au prezentat reprezentanţii serviciului de pază, spunând că sunt la ordinele lui, iar spicherul susţine că nu este tentat să se bucure din plin de beneficiile garantate prin lege. În cadrul unei emisiuni televizate, Mihai Ghimpu a declarat că în weekend foloseşte exclusiv maşina proprie, iar lângă el rămâne doar un agent de pază. Duminica trecută, a reuşit să facă piaţa neasistat. "Mai vedem cum vom proceda, sunt liberal, îmi place libertatea, dar aceasta este legea”, a declarat Mihai Ghimpu.

Apartamentul în care locuieşte spicherul se află lângă sediul PCRM şi al unui vecin mult mai important, Vova (bustul lui Vladimir Lenin). „În fiecare dimineaţă îl salut: Kak дела, Вова? (Cum îţi merge, Vova? - n.r. ) şi el îmi răspunde că e bine”, spune Ghimpu în cadrul unei emisiuni televizate. 

„Statutul de primă doamnă este temporar”

Spicherul noului legislativ este căsătorit de mai bine de 30 de ani cu Dina Ghimpu, specialist principal la Direcţia arte şi învăţământ artistic a Ministerului Culturii şi Turismului. „Ne-am întâlnit pe timpul studenţiei, la nunta unei colege şi, la scurt timp, ne-am luat şi noi”, îşi aminteşte Dina Ghimpu, prima doamnă a R.Moldova. Cei doi nu au copii, motiv pentru care sunt foarte ataşaţi de nepotul Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului. „Noi avem mulţi nepoţi de ambele părţi şi îi sprijinim pe toţi în egală măsură”, susţine prima doamnă. „Să ştiţi că nu a glumit Mihai când a spus că poate să formeze Parlamentul doar cu nepoţii noştri”, râde soţia spicherului.

Cât priveşte statutul său de primă doamnă a Republicii Moldova, Dina Ghimpu spune că realizează că este ceva temporar. „Sunt o persoană stabilă, un spirit conservator, de aceea cred că toate aceste schimbări sunt trecătoare, eu îmi păstrez principiile şi prietenii pe care i-am avut”, subliniază doamna Ghimpu. Cu toate acestea, Dina Ghimpu îşi susţine soţul în toate, deşi nu este membră a PL. „Poate ar trebui să fie mai puţin exploziv, ca soţ şi ca politician”, spunea în cadrul unui interviu Dina Ghimpu. Acelaşi mesaj îl are şi profesoara de istorie din satul Coloniţa şi directorul muzeului dedicat memoriei fratelui mai mare al preşedintelui Parlamentului, Gheorghe Ghimpu. „Noi ne-am pus toată încrederea în el. Mihai Ghimpu însă ar trebui să fie mai atent la vorbă şi la faptă şi în rest va reuşi să le facă pe toate”, spune Olga Ţoiu, profesoară de istorie la Liceul „Gheorghe Ghimpu” din localitate.

Sursa:

"JURNAL DE CHISINAU",editia nr. 885, 18 Septembrie 2009

http://jurnal.md/article/20844/