| Acasă » Articole » Din "ECOU" |
„Lăstăraşii” – străjeri ai comorii culturale În ziua de Crăciun, toate uliţele satului răsună de strigătul copiilor, de colinde suave şi de clinchet de clopoţei. Cu traista după gât, cu băţul în mana şi căciula pe urechi, colindătorii merg din casă-n casă şi strigă la ferestrele luminate pentru a vesti Naşterea Domnului. Colinda a fost simbolul Crăciunului din toate timpurile. În zilele noastre auzim, tot mai des, oamenii mai în vârstă pomenind despre vremurile de demult, când toţi ca unul: flăcăi şi fete, copii şi maturi cutreierau satul în lung şi-n lat cântând frumoase colinde de Crăciun astfel încât nu rămânea nici o casă „necolindată”. Pe an ce trece numărul celor ce pornesc să vestească prin colindele lor naşterea Domnului nostru Iisus Hristos este tot mai mic şi mai mic şi asta nu pentru că sunt puţini tineri în sat, ci pentru că puţin câte puţin colinda îşi pierde importanţa în preocupările tinerilor, se inventează mii de scuze care par a fi mai importante decât colindatul. Dar colinda e spiritul Crăciunului! Şi dacă şi colinda dispare din tradiţiile noastre, cum vor simţi copii copiilor noştri această sărbătoare magica? Din fericire mai sunt persoane care îşi dedica viaţa menţinerii şi transmiterii tradiţiilor neamului nostru. Una din aceste persoane este profesorul de muzică din şcoala medie Nr. 94 „Gheorghe Ghimpu” - dnul Mihai Burciu. Prin crearea ansamblului etnofolcloric „Lăstăraşii” în 1993, dlui a reuşit să semene în sufletele elevilor acea dragoste pentru folclor şi tradiţie pe care el însuşi o posedă. Anume „Lăstăraşii” sunt cei care reînfloresc datinile neamului nostru. Generaţii întregi au sorbit cu drag din colindele de Crăciun, colindele pascale şi alte cântece fie de dor şi jale, fie de bucurie şi veselie.
 Despre talentul deosebit şi dragostea depusă în fiece vers, în fiecare acord vorbesc numeroasele diplome ce ornamentează pereţii sălii de repetiţie a colectivului. Fiecare din diplome conţine aprecierea ei, ca: Premiul Mare, locul I; locul II; locul III. Toate sunt merite obţinute la festivalele „Să trăiţi, să înfloriţi”- festival de Crăciun; „La vatra horelor” şi „La fântâna dorului”- festivale de cântece folclorice, „Pentru tine, Doamne”- festival de Paşti ş.a. Ansamblu a fost creat în octombrie,1993 la iniţiativa dlui. Burciu. Primii elevi care au intrat în componenţa colectivului au fost nevoiţi să îmbrace haine naţionale improvizate (de exemplu, pe post de catrinţe erau utilizate bucăţi de ţol) având în vedere cât de costisitoare sunt formele naţionale. De exemplu în anul 2000 - o ie costa 450-500 lei, o catrinţă echivala cu aproximativ 350 lei, un brâu - 100 lei, o pereche de opinci - 100 lei. Un costum naţional complet costă astăzi şi mai scump, ţinând cont de preţurile ce s-au modificat mult din 2000 încoace. Fiecare componenta o costumului este lucrată manual la războaiele de ţesut, folosite şi în trecut.
 „Lăstăraşii” au primit abia în anul 2000, de la Primărie o suma de bani care a permis procurarea de la meşterul popular Ion Bălteanu, a unui set de catrinţe şi brâie. Astăzi aceste unităţi naţionale sunt deja uzate şi necesita să fie reînnoite, la fel ca şi instrumentele muzicale utilizate (cobză, fluiere, contrabas, vioară, tobă etc.). Anul acesta ca şi anul trecut „Lăstăraşii” au dat dovadă de deosebit talent la festivalul de Crăciun, care este cel mai preferat de elevi,ocupând locul I. Au evoluat în acest an la Primăria capitalei, la teatru „Ginta Latină”, la multe şcoli din capitală ş.a.
 La 1 ianuarie 2008 au colindat întreaga Moldova în Piaţa Marii Adunări Naţionale unde vor evolua şi pe 7 ianuarie.
Succesele remarcabile îi avântă pe „Lăstăraşi” spre noi orizonturi unul din ele fiind cel românesc: pentru luna martie 2008 colectivul planifica un turneu în România, în colaborare cu „Centru de Creaţie”, acesta va fi posibil desigur dacă se vor găsi sursele financiare necesare, costume naţionale corespunzătoare şi respectiv transport. Plecarea în România ar permite lărgirea repertoriului şi realizarea unui schimb de experienţe deosebite. Oare nu merită mai multă susţinere aceşti îndrăgostiţi de muzică şi tradiţii, aceşti străjeri ai culturii, cei care ne fac cunoscut numele satului şi care nu lasă să fie date uitării datinile lăsate din moşi-strămoşi? Din „ECOU” nr.10 decembrie 2007 | |
| Vizualizări: 1217 | Comentarii: 2 | |
| Total comentarii : 2 | |||
| |||
