Cuplul de onoare al Coloniței! - 2 Februarie 2009 - www.colonita.md
Vineri, 24 Oct 2014, 13:15Bine aţi venit Guest

Bine ai venit în Coloniţa!

Principală » 2009 » Februarie » 2 » Cuplul de onoare al Coloniței!
23:05
Cuplul de onoare al Coloniței!
“Nasc  si in Coloniţa oameni!” Doua personalităţi de valoare:  Simion Ghimpu - doctor in studiul artelor si scriitor şi soţia sa Veta Ghimpu-Munteanu - interpretă de muzică  etno si populară, sunt doua exemple care vin sa certifice aceasta afirmatie.
Un cuplu de exceptie ce se poate mindri atit cu o familie frumoasa, cit si cu o activitate profesionala deosebit de bogata!
Simion Ghimpu

Simion s-a nascut la 24 mai 1939 in Coloniţa, in familia Irinei si al lui Tudor Ghimpu. A copilărit tot aici, alături de încă 4 fraţi: Gheorge, Visarion, Valentina si Mihai.

In anul 1957 Simion Ghimpu absolveste scoala pedagogică din Călăraşi, dupa care timp de un an lucreaza ca invatator la scoala medie din Mereni. In 1958 merge la Universitate, la facultatea de muzica, dar in scurt timp îşi dă seama că nu e ceea ce îşi doreşte şi se transferă la Istorie şi Filologie. În acelaşi timp Simion Ghimpu mai face 3 luni la Universitatea din Moscova, faculatatea de Limbi Romanice.  După absolvirea facultăţii de Istorie şi Filologie din Chişinău este angajat  la "Inturist" (instituţie de traduceri) din Chişinau ca ghid-interpret de limba  romană şi spaniola. Pe cea din urmă învaţind-o independent, din manuale, dar gindul de a invăţa spaniola la o instituţie de învățămint  nu-l păraseşte. Intră la Universitatea Jdanov din Sankt Petersurg, după care este angajat în Moscova ca ghid-interpret de spaniolă.

În 1964 intră la doctorantură la Institutul de teatru din Moscova “GHITIS” pe care o termina cu succes  în 1967. În paralel preda limba "moldoveneasca" pentru un grup de studenţi din Moldova care venise să-şi facă studiile la actorie, de fapt, preda limba română cu caractere latine, pînă cînd nu i-au dat de urma securitatea de la Chişinău. Aceştia i-au pus o condiţie: „ori predare cu caractere chirilice ori adio GHITIS. Simion Ghimpu la recomandarea rectorului  si a şefei de catedră a cedat, dar era prea tirziu pentru că discipolii săi erau deja “molipsiţi” de limba română şi continuau să scrie cu grafie latină, să citească cu grafie latină.

În 1969 Simion Ghimpu îşi susţine teza de doctor în studiul artelor şi vine acasă.Lucrează  în funcţie de lector  superior la  Institutul de arte “Gavriil Muzicescu”, unde lucreză pînă în 2000.
Actualmente este pensionar, dar continuă să lucreze la Culegerile sale de versuri şi asupra unui roman Autobiografic “Viaţă pe muchie de cuţit pe care îl va publica în curînd.
Pină acum a publicat versurile sale în mai multe cărţi:

Mereu, editura Hyperion (1995), Reversul Sentimentelor, editura Ruxanda(2000), la editura Pontos: Dincolo, (2003), Ghici, ce-s,(2003), Descifrari (2004), Stare de spirit (2007), Ia să-mi spui tu, spui(2008) Jeep-ul şi Sănia de la Colonița,(2008), şi un dublu CD cu muzică.

Printre activitatea scriitorului Simion Ghimpu se mai numară si circa 100 de cîntece în colaborare cu compozitorii: E.Doga, Ion Aldea-Teodorovici, M.Dolgan, I.Enache, O.Milștein, Al.Sochireanschi, N.Carajia, A.Bivol, M.Oțel, C.Rusnac, A.Chiriac, E.Mamot, D.Radu, Al.Luxemburg, D.Mateevici, S.Lăsoi, O.Ababii şi alţii.

Piesele lui Simion Ghimpu sunt cîntate de formaţiile Noroc şi Orizont, de interpreţii: Ion Suruceanu, Sofia Rotaru, Nadejda Cepraga, Anastasia Lazariuc, Nina Crulicovschi, Fratii Bivol, Olga Ciolacu, Alexandru Lozanciuc,Radu Dolgan, Ana Barbu,Aurel Margine si interpreti de muzica populară: Larisa Arsenie, Anatol Dincu, Nicolae Cibotaru.

Nicolae Dabija spune: „Simion Ghimpu îşi stenografiază ritmuriel inimii sale şi le aşterne pe hîrtie, ele sînt mai degrabă nişte cardiograme aranjate pe un portativ muzical. Priviti-le fiecare închipuie un cîntec”

Ce folos
(dedicată mamei Irina)

Ce folos de viaţă c-o trăiesc,

Dacă, mamă, rar te întîlnesc,

Ce folos din cîntecu-mi de dor,

Dacă, mamă, nu ai ajutor?...

 

Ce folos că-n viaţă o duc bine,

Dacă, mamă, nu eşti lîngă mine,

Ce folos că-auzi cîntecul meu,

Dacă lîngă tine, mamă nu sînt eu?

 

Ginerele ţi-a plăcut, e-ales,

Dar nici el nu te vede mai des,

Ca folos că ai şi nepoței,

Dacă rar de tot te văd și ei?...

 

Ce folos că m-am născut cu glas,

Dacă, mamă, singură-ai rămas,

Şi la bătrineţea ta cea grea

Apă, mamă, n-are cine-ți da?!

 

Pădurile de la Călaraşi şi zona Donduşeniului îi sunt foarte aproapre de sufletul  lui Simion Ghimpu, la Dondușeni i-au fost montate piesele ” Florile așteptărilor” şi „Arvona Înapoi”, piesa în baza obiceiurilor de iarna ”Plugușorul” a fost montată și la televiziune, iar piesa „Dimitrie Cantemir” e în aşteptarea montării.

L-a întrebarea cum se simte, scriitorul răspunde simplu:   „- Ca la 70 de ani!”.
Mesajul său pentru Colonița este:  ”Să păstreze limba română pentru că este pericolul să fie rusificată, să păstreze obiceiurile şi tradiţiile romaneşti!”

Simion Ghimpu planifică să facă o serată cu ocazia împlinirii a 70 de ani!

Elizaveta Munteanu  

S-a născut în satul Paicu, raionul Cahul la 27 februarie 1956.
În 1977 absolveşte Institutul de arte, facultatea Regie și Actorie. Din 1980 şi pînă în prezent lucrează la Radio Moldova, printre emisiunile realizate de  Veta Ghimpu-Munteanu numărindu-se: “O melodie pentru tine”, emisiuni de folclor: “ La izvoare” , “Va aduc cintecul meu de acasa”, “Lautarii Moldoveni”, “Port in suflet dor de cintec”.
Tot în 1980 îşi incepe activitate în ansamblul “Tălăncuţa”, conducător artistic fiind Andrei Tamazlcaru.
Veta Ghimpu-Munteanu cinta muzica etno şi populară  culeasă din zona ei de baştină, debutind muzical în cadrul deschiderii muzeului de la Ivancea. La activ are 4 CD-uri muzicale: “De cine dorul se leagă” cu muzică etno şi populara, “Mai lin dorule mai lin” doar cu muzica populara, “Fir-ai dorule nebun” cu muzică etno şi un CD cu colinde ”Sus la-naltul cerului".
Printre succesele Vetei se numără şi concerte împreună cu “Tălăncuța” în Finlanda, Franţa, Italia, Romania.
Un mare succes a avut cu piesele “Ce folos” (scrisă pe versurie lui Simion Ghimpu) si cu piesa etno “De ce bade ai venit?” în 1996. O mare mindrie a Vetei Ghimpu-Munteanu este arborele genealogic al familiei ei, ce dateaza cu anul 1770, pe care l-a restabilit zile in şir printre documentele prăfuite din Arhivă, în căutarea strămoşilor.
Veta Ghimpu Munteanu luată la întrebări
Întrebată fiind despre greşeli cele mai mari pe care le comit vedetele, ea spune: “greşeala cea mai mare a unei vedete este să nu muncească, atunci cînd crede că a ajuns deja cineva. Nu e de ajuns să atingi un ţel, trebuie să şi te menţii, iar pentru asta trebuie să depui mult efort.”

- Cum v-ați schimbat după ce aţi inregistrat un succes atît de mare?

- Am început să lucrez mai mult! spune Veta Ghimpu-Munteanu.

Cind este recunoscută pe stradă dumneaei spune că nu se simte prea bine. Ar vrea să meargă ca orice persoană pe stradă şi să facă cei place, "insă fiind o vedetă, esti deja mult mai responsabil de tot ce faci si trebuie să menţii o anumită etichetă în societate".

"Familia este categoric pe primul loc" susţine Veta Munteanu. Are 2 copii Anda-Cristina şi Lucian. Cristina a terminat facultatea de ziaristică, Universitatea Babeş-Boy  din Cluj, are la rindul ei 2 copii o fetiţa şi un băiaţel. Lucian este student la Universitatea  Politehnica  din Iași, facultatea Automatizări şi informatică. Mama şi-a dorit ca copii ei să cinte, dar ei şi-au ales un alt drum. Totuşi Cristina a cintat cind era mică în ansamblul Mioriţa,iar Lucian cintă acum intr-o formaţie studenţească. Veta Munteanu spune: „ Daca ei ar fi cintat eu m-as fi retras”.

Spune că o admiră pe Zinaida Julea pentru felul cum munceşte. "Îmi plac oamenii  harnici".
Cea ce-i poartă noroc este rugăciunea și credinţa în Dumnezeu. 
 Veta Ghimpu Munteanu a realizat multe interviuri, în calitatea ei de angajat la Radio Moldova cu artişti de mare valoare şi spune că ar vrea să adune toate aceste interviuri intr-o singură carte.
Mulţumeşte Coloniţa pentru că a adoptat-o timp de 32 de ani (de cînd este casătorită cu Simion). "Am fost mai mult pe la Colonița decît la Paicu în aceşti 32 de ani. Am jucat aici nunţi, cumătrii şi multe petreceri. " Spune că în Coloniţa sunt gospodine foarte bune, care ştiu să muncească dar şi să se odihnească.
Cuplul Ghimpu - Munteanu reprezintă o familie trainică, testată de vreme, rezistentă prin dragoste şi respect reciproc.
Este o mîndrie pentru noi, coloniţenii să ştim ca pe pămînturile noastre există aşa valori!!!
Autori: Ion Cheptene , Vica Mazilu
(acest interviu a fost acordat în exclusivitare pentru www.colonita.ucoz.com)
Categorie: Interviu | Vizualizări: 1809 | Adăugat de: Pretty | Rating: 5.0/1
Total comentarii : 4
4 Linda   (27 Iul 2010 18:25)
Da. Ne-a părăsit poetul pentru totdeauna... sad
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
http://colonita.ucoz.com/news/simion_ghimpu/2010-07-27-181

3 cernomaz   (27 Iul 2010 12:33)
Astăzi Simion Ghimpu a murit. Să se odihnească în pace.

2 Linda   (05 Iul 2009 14:19)
Jurnal de Chisinau
editia nr. 856, 4 Iunie 2009
Poetul Simion Ghimpu a aniversat 70 de ani
autor: Lena Negru

De ziua sa a lansat un dublu CD şi un roman autobiografic

Pe 24 mai, la Centrul de Cultură şi Artă „Ginta Latină” din Chişinău, a avut loc seara de creaţie a poetului Simion Ghimpu. Ajuns la vârsta de 70 de ani, pe care i-a împlinit chiar în ziua seratei de creaţie, scriitorul a lansat pe parcursul unei jumătăţi de an mai multe lucrări. Printre ele se numără şi cartea de versuri pentru copii „Ia să-mi spui tu, spui”, care este ilustrată cu desenele nepoţeilor săi. Cândva poetul a avut o maşină care-i aducea doar necazuri, recent, Simion Ghimpu a mai lansat o carte de nuvele umoristice „Jeep-ul şi Sania de la Coloniţa”, în care este inclusă o serie de nuvele inspirate de maşina cu pricina. În cadrul seratei de creaţie, poetul şi-a lansat romanul autobiografic „Viaţă pe muchie de cuţit” şi dublul CD „Cântece pe versuri de Simion Ghimpu”, care include 40 din cele mai cunoscute melodii, al căror textier este Simion Ghimpu. Poetul a reuşit să determine câteva generaţii ca să-i iubească poeziile. A scris versuri pe care multă lume le cântă, dar poate prea puţini ştiu că sunt scrise de el. La seara de creaţie a omagiatului au venit să-i cânte şi să-l încânte interpreţii care-i cântă versurile. Printre ei se numără: Irina şi Anatol Bivol, Valentina Cojocaru, Anatol Latâşev, Lidia Botezatu şi Ragu Dolgan, Ana Barbu, Ion Suruceanu şi Mihai Ciobanu. „Este unul dintre cei mai iubiţi poeţi. Pentru că, în tot ce face el, depune foarte mult suflet. Se dăruie din plin muncii sale”, declară fraţii Bivol. Interpreţii care i-au mai adus încă o dată în scenă poeziile atât de mult îndrăgite, au menţionat în cadrul seratei că poezia lui Simion Ghimpu se cântă mai cu suflet.
De asemenea, la spectacol au mai fost prezenţi: poetul şi publicistul Ion Proca, care este şi vărul lui Simion Ghimpu, Marcela Mardare, Manole Neagu, Valentin Dragomir, Nicolae Dabija, Nicolae Darie, Ninela Caranfil, Mihai Iorga, Daria Radu, Ion Hadârcă, fratele său drag, politicianul Mihai Ghimpu, precum şi nepotul Dorin Chirtoacă. „Îmi place foarte mult poezia care vorbeşte despre ceea ce s-a întâmplat cu noi. De exemplu: Nu mai sunt caii,/ nu mai este nici tata,/ viaţa s-a schimbat la faţă,/viaţa este alta”, spune Mihai Ghimpu.
Poetul Simion Ghimpu a reuşit să impresioneze câteva generaţii de tineri prin simplitatea versurilor sale. A fost ani buni şi profesor universitar. „Idealul meu a fost să mor într-o societate civilizată, cultă, care-şi iubeşte neamul, părinţii şi soţia”, conchide scriitorul.


1 dina_botnaru   (01 Feb 2009 23:46)
bravo autorilor un interviu super! va pupik si tineti-o tot asa!

Prenume *:
Email:
Cod *:
Categorii
IMN
Statistici
...
Creaţi un site GRATIS